Prima clădire în care a funcționat Teatrul Național din București era situată pe Calea Victoriei, într-o mică piață între străzile Matei Milo și Câmpineanu, pe locul fostului Han al Câmpinencii. Construcția a avut loc între 1846 și 1852, conform planurilor arhitectului vienez Heft, iar decorul interior a fost realizat de artistul german Muhldorfer. Inaugurarea teatrului […]
Palatul Telefoanelor, situat pe Calea Victoriei, a fost construit între 1931 și 1933 și reprezintă primul zgârie-nori al Bucureștiului. Clădirea are o înălțime de 52 de metri și 9 etaje, fiind prima structură înaltă realizată pe schelet metalic în România. Proiectul a fost conceput de arhitectul american Louis Seabury Weeks și coordonat de arhitectul român
Palatul Telefoanelor Read More »
Palatul Sturdza, ridicat între 1897 și 1901 de prințul Grigore M. Sturdza, se afla în zona Pieței Victoriei, în imediata apropiere a actualului Palat Victoria. Proiectul a fost realizat de arhitectul german Iulius Reiniqke, iar clădirea se distingea printr-un stil eclectic care nu poate fi încadrat într-o singură tradiție arhitecturală. Edificiul avea o formă aproape
Palatul Regal din București este o construcție eclectic-neoclasică cu influențe baroce. Forma actuală a fost realizată după planurile arhitectului N. Nenciulescu, pe locul și parțial pe temeliile vechiului palat al regelui Carol I, distrus de un incendiu în 1927. Originea complexului se leagă de casa construită între 1812 și 1815 de boierul Dinicu Golescu, care
Palatul Casei de Depuneri și Consemnațiuni (CEC) se află pe Calea Victoriei, pe locul unde, la sfârșitul secolului al XVI-lea, exista biserica Sfântul Ioan cel Mare, ctitorie a vistiernicului Andrei. Aceasta a fost înlocuită în 1712 de o biserică ridicată de Constantin Brâncoveanu și Radu Golescu, demolată în 1896 pentru a face loc actualului palat.
Palatul Casei de Depuneri și Consemnațiuni (CEC) se află pe Calea Victoriei, pe locul unde, la sfârșitul secolului al XVI-lea, exista biserica Sfântul Ioan cel Mare, ctitorie a vistiernicului Andrei. Aceasta a fost înlocuită în 1712 de o biserică ridicată de Constantin Brâncoveanu și Radu Golescu, demolată în 1896 pentru a face loc actualului palat.
Cercul Militar Național, situat pe Calea Victoriei, între Bulevardul Regina Elisabeta și strada Constantin Mille, reprezintă unul dintre edificiile emblematice ale centrului Bucureștiului. Construcția a fost finalizată în 1912, după planurile arhitecților Dimitrie Maimarolu, Victor Ștefănescu și Ernest Doneaud, pe locul fostei biserici Sărindar, ridicată probabil în vremea domnitorului Matei Basarab și demolată în 1907
Cercul Militar Național Read More »
Casa Capșa își are originea în vechea locuință a stolnicului Slătineanu, situată pe Calea Victoriei, la colț cu strada Edgar Quinet, într-o zonă centrală a Bucureștiului. Refăcută în 1867, clădirea găzduia sala Slătineanu, celebră pentru balurile mascate și evenimentele mondene frecventate de înalta societate. Un episod notabil a avut loc în 1871, când o petrecere
Așezat în sud-estul Țării Românești, Bucureștiul s-a dezvoltat într-un cadru natural și strategic favorabil, în interiorul unei vaste zone păduroase, la contactul dintre pădure și stepă, în apropierea apelor și a marilor drumuri comerciale. Poziția sa, aproape de Dunăre și la intersecția unor importante rute economice și militare, a influențat decisiv evoluția orașului și alegerea
Ateneul Român ocupă terenul fostei proprietăți a familiei Văcărescu, unde se afla o biserică ctitorită de generalul Mihai Cantacuzino și, mai târziu, Grădina Episcopiei, amenajată în 1872 și integrată ulterior în complex. Construcția clădirii a început în 1886 după planurile arhitectului francez Albert Galleron, pe fundațiile unui circ neterminat.[1] Ridicarea edificiului a fost posibilă printr-o